Să încercăm să explicăm pe şleau, să înţeleagă toate lumile. Pentru că sunt atâtea de spus despre canabis încât mă face să cred că voi face vraişte articolu’ ăsta, fără nici o logică. Dar ca să va menţin la subiec, nu voi include şi link-uri de referinţă, că să nu vă pierdeţi de tot.

În primul şi-n primul rând, trebuie ştiu că atunci când vorbim de marijuana, canabis sau haşiş, vorbim de aceeaşi plantă. Pe tulpina şi frunzele plantei se află nişte perişori (mugurii nefecundati ai plantei femele), care scuturaţi şi presaţi se transformă în haşiş. Ăsta e haşişul, ca să nu mai confundaţi. Asta-i definiţia haşişului în termeni normali, nu medicali.

Deci, fumabile sunt frunzele şi mugurii canabisului, sau, perişori plantei care se transformă în haşiş. Bun.

Foarte multă lume fumează, dar puţină a încercat să afle defapt ce se întâmplă atunci când fumează. Ce reacţii de moment sau de viitor pot apărea. Ce ar trebui să ştiu înainte să fumez.

Principalele două substanţe active ce intră în componenţa canabisului sunt tetrahidrocarbinolul (THC) şi canabidiol (CBD), amândouă canabioide. Creierul fabrică oricum propiul său canabioid şi anandamida, despre care se crede că e implicat în senzaţia de durere, în memorie şi în sistemul imunitar. Deci nu-i nimic rău în asta.

La fel vinurilor rafinate de mai multe categorii, speciile distincte de canabis dau aromă şi high diferit, ele având un procentaj foarte diferit de tetrahidrocanabinol (THC) în funcţie de ţara de provenienţă. Marocul este principalul producător de haşiş, cu 70% din producţia mondială, se ştie.

Diferenţa între THC şi CBD este că, THC-ul manifestă simptome euforice, pe când CBD-ul îţi provoacă o stare de relaxare plăcută şi de meditaţie. – vezi “Meditation for the brain, only weed no cocain” :) -

Aşadar, THC-ul se stochează în ţesutul adipos (în grăsime) şi nu cum zicea Ana, în creieraş (în cadrul emisiunii de pe TVR2 de azi), care completând a zis că se poate elibera în organism pe baza unei stări emoţionale, chiar şi după o săptămâna. Adică cum? Dacă la prima întîlnire cu o gagică, ea îmi pune mâna la ciucurel, risc să mă droghezi la fel de tare cum eram acum o săptămână, când am fumat? Hai să fim serioşi, tu Anuţa tu. E ca şi cum profa de chimie vine şi-mi zice că H2O e oţel. How cool is that?

În cazul consumului excesiv, da, THC-ul se eliberează în sânge timp de 30 de zile de la ultimul cui fumat. De acolo apar “bubele” la cei care fumează. Îşi pierd voinţa de a face lucruri mărunte, de a învăţa, de a se concentra. Mai exact, ca şi ciucurelul meu de acum în stare flască. Devin o legumă.

De ştiu:
- Dependenţa fizică de substanţele active din canabis nu a putut fi demonstrată până în prezent.
- Experimentele arată că poţi muri de la excesul de Marijuana. Atunci când reuşeşti să fumezi 680 kg de marijuana în 15 minute. Da.
- Marijuana este legalizată în mai mult de 40 de ţări. Chiar şi-n Belgia, capitala Europei. Unde ai voie să-ţi creşti propia plantă, iar oprit pe stradă nu ai voie să ai asupra ta mai mult de 3 grame.
- Face minuni.
- Scade pulsul sanguin, în timp ce alcoolul îl accelerează, punând în pericol riscul atacurilor cerebrale.
- Şi tot de ştiut este că, educaţia de rahat în ţara noastră n-o să ne facă niciodată să înţelegem ce înseamnă Marijuana, defapt.

Şi să lăsăm Wikipedia să vorbească:

Efecte şi pericole în caz de abuz.

Efectele biologice ale canabisului sunt reduse şi aproape nesemnificative. Au fost constatate: scăderea frecvenţei pulsului, o umplere mai puternică a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral, corespunzând stărilor de meditaţie şi concentrare. De asemenea, pot apărea simptome ca: scăderea tensiunsii arteriale, uscarea mucoasei bucale şi faringiene, vomă, diaree şi senzaţie imperioasă de foame.

Efectele psihice ale substanţelor active din canabis depind în mod decisiv de personalitatea şi mediul social al consumatorului, dar în general sunt similare. Se descriu diferite faze ale stării tipice de euforie (engl. “cannabis high”, “social high”). Printre efectele iniţiale se numără adesea o stare de agitaţie, însoţită ocazional de stare de tensiune şi anxietate, stări ce vor fi urmate în curând de o senzaţie plăcută de siguranţă şi ocrotire (germ. Geborgenheit). Urmează stări introspective şi echilibrate, de un calm deosebit (eng. stoned). Alteori pot apărea oscilaţii ale stării de spirit, râsul nemotivat alternând cu tăcerea contemplativă. Este caracteristică intensificarea percepţiei mediului extern şi intern. În cazul consumului în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relaţiilor de grup. Pierderea aptitudinilor critice pe durata stării de stupoare (“Rauschzustand”) poate duce la perceperea defectuoasă a realităţii obiective. Consumatorul nu face faţă întotdeauna intensităţii trăirilor noi, ceea ce poate duce la apariţia unor stări de anxietate severă. Ameţeala după canabis nu are aceeaşi evoluţie în toate cazurile, există şi stări euforice atipice. Rareori, consumul de canabis poate simula, agrava sau declanşa psihoze schizofreniforme.

3 Comments to “Ce trebuie să ştim despre Marijuana”

  1. donted spune:

    bun articolul.
    as zice totusi ca nu trebuie sa ajungi de la o tigara cu marijuana (ocazional servita) la 20 pe zi. am dreptate?

  2. o dau anonima spune:

    Reefer Madness (Tell Your Children) – http://www.imdb.com/title/tt0028346/
    Reefer Madness (Tell Your Parents) – http://en.wikipedia.org/wiki/R.....2003_book)

Leave a Reply